Un Personaj

  Etapa trecută Real Madrid a învins actuala finalistă Europa League, Althelic Bilbao, şi astfel şi-a adjudecat primul loc în Spania după 4 ani de sclavie în faţa fotbalului catalan. Evident că invincibilitatea Barcelonei trebuia să se oprească într-un final în faţa ambiţiei şi orgoliului deja legendarilor Cristiano Ronaldo şi Jose Mourinho, iar munca şi îngâmfarea aveau să-şi culeagă roadele victoriei după ce cu nici o săptămână în urmă îngenunchiua în faţa preciziei blindatelor nemţeşti.

   În Anglia însă, primele două locuri sunt foarte foarte încurcate. Cu 83 de puncte şi cu un avantaj mărişor de 8 goluri primite respectiv marcate în rubrica golaverajului, diavolii roşii şi maşinăria de 1 miliarde de dolari a şeicilor de la cârma lui City, îşi joacă şansele la titlu în ultimele 2 etape. Daca United are două etape oarecum accesibile, pe teren propriu cu Swansea şi în deplasare la Sunderland, echipa lui Mancini nu stă la fel de bine la capitolul "noroc". Man City are de înfruntat în ultimele etape ambiţia celor de la Newcastle United, echipă ce are o nevoie vitală de victorie pentru a-şi asigura participarea în Europa League din sezonul viitor, şi un Q.P.R.  motivat de lupta pentru evitarea retrogradării.

  Frumoasa şi iubita noastră ţărişoară, ale cărei probleme în menţinerea şi dezvoltarea unui guvern de lungă durată se pot transforma oricând într-un lucru provizoriu, a cărei măreţie şi bogăţie de resurse este oferită aproape gratis străinilor şi a cărei dragoste pentru semeni înfloreşte tot mai mult pe zi ce trece, pare să-şi piardă şi mai mult decât pană acum cea mai mare sursă de entertainment... fotbalul.

   Sincer să fiu, de când urmăresc şi pot să susţin cu falsă modestie că înţeleg acest fenomen, n-am văzut şi nici nu mi-am închipuit c-o să văd un sezon nu urât, ci dezastruos ca acesta. Avem vreo 3 echipe care se mai bat la titlu, CFR, Rapid şi Vaslui, pe care dacă le-aş urmări pentru prima dată fără să-mi puneţi un clasament în faţa, aş putea să jur că s-ar potrivi o rocadă între ele şi codaşele Chiajna şi Petrolul din punct de vedere al jocului. Avem un Braşov care începe returul în forţa şi întoarce casele de pariuri pe dos, la fel de repede cum le şi readuce pe picioare câteva etape mai târziu. Un Dinamo care părea sigur şi în acelaşi timp incert de campionat. Ce mai avem? Păi o poveste de dragoste între Mititelu şi bossii Sandu respectiv Dragomir, un Becali neschimbat în declaraţii, un Porumboiu care tace cam mult în ultima vreme şi evident...nevoia vitală de arbitri străini. A, mai avem şi câteva probleme cu licenţele, care surprinzător au fost aprobate în masă după episodul Timişoara-Europa-retrogradare şi Craiova-retrogradare-dezafiliere-razboi civil. Cum altfel să meargă treaba dacă nu avem şi o alergare din cantonament până în apartamentul Danielei Crudu, pentru care sincer, nu pot să-l condamn pe Mihăiţă, la fel cum nu pot să-l cert nici pe frateso că şi-a făcut bagajele şi a părăsit cantonamentul de câteva ori. Cam acestea au fost problemele Ligii I pe parcursul anului competiţional 2011-2012, fără să numărăm foamea de i-uri a fanilor rapişti şi nevoia de, scuzaţi expresia, excitare a consoartelor acestora, care mai nou şi-au format brigadă. Şi de parcă n-am avem destule pe cap, mai trebuie să fim atenţi şi peste umăr să nu cumva să ne-o dea vreun nene cu bastonul şi gazele la crimogen pe neaşteptate.

Cu multă stimă, după o foarte lungă perioadă de odihnă!